Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Pavarotti și România – o relație specială


De Pavarotti mă leagă foarte multe! În 1956 cântam „La Traviata” cu Alfredo Krauss. Şi în cor cine credeţi că era? Tatăl lui Pavarotti. A venit la mine: „Am un băiat, are 20 de ani şi o frumuseţe de voce. Vreţi să-l ascultaţi?”. Pe atunci, Pavarotti era un tânăr înalt, firav… După şase ani, a cântat cu mine în prima lui „La Traviata”.
(Virginia Zeani, soprana care l-a descoperit pe Pavarotti: „Am plecat spre Napoli cu un paşaport de la Regele Mihai“ – articol din ziarul Adevărul, 24 octombrie 2012 – autor: Ana Maria Onisei)

ÎNTÂLNIRE. Nicolae Herlea l-a cunoscut pe Pavarotti în 1965, la Galeriile Vittorio Emanuele din Milano. „Eu aveam 38 de ani, el – 29. Aveam repetiţia de scenă la opera Don Carlos. Într-o pauză de o oră mi-am zis să mă duc să beau un capuccino, să mă relaxez, pentru că Don Carlos e o operă foarte grea, iar eu făceam un rol solicitant şi vocal, şi scenic. Debutasem la Scala în 1963, acum eram la a doua stagiune.” Galeriile Vittorio Emanuele sunt renumite ca fiind loc de întâlnire pentru artişti; „Beau acolo un capuccino, o cafea, şi nu prea mult alcool”, spune zâmbind domnul Herlea. „Stăteam la masă, iar în spatele meu am văzut o umbră. Când m-am întors, am văzut un tip foarte înalt, de peste 1,90.” Tipul începe să-i spună în italiană: „Domnule Herlea, îmi permit să vă deranjez, pentru că am mâhnirea că noi, artiştii italieni, nu mai putem cânta la Scala; numai dumneavoastră, străinii, aveţi loc acolo”, apoi s-a recomandat: „Pavarotti”. Nicolae Herlea i-a explicat frumos că a venit şi a dat audiţie pentru rolul Posa, iar pentru că baritonul titular era bolnav a primit rolul. „Atunci, Pavarotti mi-a spus că i-ar face plăcere dacă l-aş prezenta maestrului Siciliani, directorul muzical al Scalei. L-am luat, am ajuns la teatru. El n-a avut permisiunea să urce la maestru, m-am dus singur, am vorbit cu el despre Pavarotti şi mi-a spus că se va mai gândi. A doua sau a treia zi au stat de vorbă, iar Pavarotti a primit rolul din Rigoletto în 1965, cu care a avut un succes extraordinar la Scala.”

(Pietate pentru tenor – articol din ziarul Jurnalul Național, 1 octombrie 2007, autor – necunoscut, posibil Irina Munteanu cf. art. Vocatie – Nicolae Herlea: „Aveam vocea dată de la Dumnezeu” din J.N., din 21 Oct 2007)

E clar. Pavarotti nu ajungea nicăieri dacă nu erau românii. Ziarul Academia Cațavencu ținea o rubrică, pe vremuri, numită Ghinion Iliescu lovește din nou, în care erau inventariate toate catastrofele sau accidentele în care erau implicate persoane care i-au strâns mâna fostului președinte. Iată cât de mult greșeau. Dovada e clară. Există o Românie, ocultată de marile trusturi de presă, din cauza intereselor guvernului mondial, o Românie care, iată, ajută cu grație să fie recunoscute valorile. Iar oamenii minunați care l-au ajutat pe Pavarotti s-au mulțumit să rămână discreți în umbră. Cel puțin din punct de vedere al carierei internaționale. Căci altfel, adevărul iese întotdeauna la iveală. Acum e clar. Parcă văd cu ochii minții aceste culise ale lansării carierei lui Pavarotti.

Luciano Pavarotti (cca. 1962-1963)

Luciano Pavarotti (cca. 1962-1963)

Suntem la Teatro alla Scala, în biroul directorului artistic, Francesco Siciliani. Întâmplarea descrisă în Jurnalul Național trebuie să fi avut loc deci acum fix 50 de ani prin aprilie 1964. Nicolae Herlea a debutat în rolul lui Rodrigo, marchizul de Posa din opera Don Carlo, pe 5 ianuarie 1964. A mai cântat apoi pe 8 ianuarie iar ultimul său Rodrigo a fost pe 12 aprilie.

Karajan: Sunt disperat, nu găsesc nici un tenor potrivit pentru La bohème. Vreau un tânăr, dar cu voce bună. Nu sunt deloc mulțumit.
Siciliani: Nu știu, nu știu, Di Stefano nu mai e ce trebuie, nu știu. Dar am o idee, să-l întrebăm pe Herlea
Karajan: Who the fuck is Herlea?
Siciliani: Nevermind. Ești un idiot încrezut. În afară de tine nu mai știi pe nimeni. Herbert! Trezește-te! Herlea este cel mai mare bariton din lume! Aoleo…. ce mă fac cu tine…
Karajan: Cel mai mare bariton din lume… Da! Cheamă-l!
(Intră Herlea)
Herlea (încruntat, fredonând): Salva la Fiandra, o Carlo… Aaaah! Fiandra!
Siciliani: Maestre Herlea, s-a întâmplat ceva? Păreți supărat…
Herlea: No! Salva la Fiandra!
Siciliani (emoționat): Maestre, nu despre Flandra e vorba, aia se poate rezolva și se va rezolva pe 12 aprilie când veți cânta…. (se așează în genunchi)
Salvează SCALA, Herlea! SCALA!
Herlea: Scala? Ma que? Nu e în libret nici o Scala…
Siciliani: Nevermind. Concentrează-te la Don Carlo. E OK așa. Dar… (vocea începe să-i tremure) Maestre… ne puteți recomanda un tenor pentru La bohème?
Herlea: Ma certo, Spiess! Il più grande tenore del mondo! Spiess!
Siciliani: Ah! Am vorbit cu el și A REFUZAT! A zis că are de cântat Fidelio la București! Mă mir, Florestan e un rol foarte mic, dar în fine, când vine vorba de Spiess nu punem întrebări.
Altcineva… (voce tremurată)… Maestre… mai cunoașteți și pe altcineva?
Herlea: Bine, atunci voi cânta eu!
Karajan (profund emoționat): Maestre… ați putea să ne faceți această onoare?
Herlea: Sigur. Despre ce e vorba în La bohème? Flandra, ceva?
Intră Zeffirelli, furtunos.
Zeffirelli: Herbert! Siciliani! Gata, mansarda și cârciuma sunt gata. Arată în sfârșit cum am visat, sărăcie lucie!
Herlea: Aaaaa! E opera aia cu studenți săraci!
TOȚI: DAAAAAAAA!
Herlea: Bine, atunci puneți să cânte un student sărac. Știu eu un chelner simpatic, e la doi pași, în cafeneaua asta din Victor Emanuel. Pavavoto… Paravoti… Nu! Pavarato… Cum naiba? Paparato? … În fine, Lucică, tată, Lucică Paparazzo sau cam așa ceva. Luați-l pe el!
TOȚI (iluminați): MULȚUMIM! NE-AI SALVAT! (Aleargă toți spre ușă) La Cafeneaaaaa!
Și așa, Pavarotti a ajuns să cânte și el la Teatro alla Scala. Noroc cu ai noștri. Sigur, perfidul Occident nu va recunoaște asta niciodată. Wikipedia – un site notoriu pentru greșeli și inexactități vinovate, scrie așa, în articolul despre Pavarotti:

Deși s-a bucurat de succes în general, primele roluri ale lui Pavarotti nu l-au propulsat spre statutul de star de care se va bucura mai târziu. O primă lovitură a fost asocierea sa cu Joan Sutherland (și cu soțul ei, dirijorul Richard Bonynge), care, în 1963, căuta un tenor tânăr care să fie mai înalt decât ea, pentru a face împreună cu el un turneu în Australia. Cu prestanța sa fizică din acea vreme, Pavarotti s-a dovedit a fi ideal. Cei doi au cântat vreo 40 de spectacole în ceva mai mult de două luni, ulterior Pavarotti recunoscând meritele lui Sutherland pentru tehnica de respirație învățată de la ea, o tehnică pe care se va baza întreaga lui carieră.

Pavarotti a debutat la Scala în reluarea faimoasei producții  a operei La bohème, a lui Franco Zeffirelli, în care a cântat alături de prietena lui din copilărie Mirella Freni (în rolul lui Mimi) și dirijat de Herbert von Karajan. Karajan a cerut angajarea artistului.

(traducere după articolul în limba engleză despre Luciano Pavarotti de pe Wikipedia)

4 comments on “Pavarotti și România – o relație specială

  1. ritter mici
    Aprilie 11, 2014

    Pe Wikipedia sunt tot felul de „dragalashenii” care insa ar fi mai bine pentru o reala informare a cititorilor sa nu fie citate. no offens

    Apreciază

    • despredemnitate
      Aprilie 11, 2014

      Am înțeles. Deci varianta corectă aia cu „baritonii spun lucruri trăznite” = Herlea l-a descoperit pe Pavarotti ?

      Apreciază

  2. adi
    Mai 5, 2015

    „ÎNTÂLNIRE. Nicolae Herlea l-a cunoscut pe Pavarotti în 1965” dar il recomanda in 1964. No comment.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Cele mai bine evaluate

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3,542 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Facebook

%d blogeri au apreciat asta: