Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Șansa ONB: Reforma


Scandalul de la ONB pune în evidență înapoierea sistemului de organizare al tuturor instituțiilor muzicale din România. Un mediu care nu stimulează performanța locală. Am scris de multe ori pe acest blog despre asta. Voi relua, din articole mai vechi, diverse exemple de bune practici de la teatre de operă comparabile ca dimensiune cu ONB.

Este posibilă în România o subvenție publică (din bugetul Ministerului Culturii dar și cel local) de 20 de milioane de EUR pentru un teatru de operă? Nu e chiar imposibil, dacă privim spre găurile negre create în bugetul de stat de autostrăzile care nu se mai fac niciodată sau de alte mari proiecte similare, în care banii publici se găsesc cu mare ușurință. Pe de altă parte, calitatea spectacolelor teatrelor de operă din țară este încă atât de scăzută încât trebuie multă reconstrucție, la nivelul principiilor de bază: o orchestră bună, ansambluri funcționale și profesioniste etc. În timp, performanța crescând, va fi nevoie și de o subvenție tot mai mare.

Începând cu anul 2014, revista britanică Opera Now publică în fiecare număr un articol dedicat unei companii de operă, oferind multe date interesante, spre care spectatorul român poate privi cu mai puține complexe de inferioritate.

Grand Théâtre de Genève:

  • Locuri: 1600, Grad de ocupare: 90%
  • Buget total: 83 milioane EUR, din care subvenție stat: 54 mil. EUR – acoperă 65% din buget (cantonul Geneva, cu o populație de 200.000 locuitori, asigură acești bani), subvenții private: 4.1 mil. EUR, iar restul este completat din bilete și alte surse de autofinanțare.
  • Teatrul programează anual o Stagione (nu repertoriu): 8 producții de operă și 3 de balet. Pentru sezonul 2014-2015 sunt așteptate 5 producții noi și un import (Porgy and Bess).
  • Director musical: Neeme Järvi (directorul orchestrei Suisse Romande); Director general: Tobias Richter – care amintește într-un mini interviu că birocrația elvețiană e greoaie.

Să facem un mic calcul comparativ cu Grand Théâtre de Genève: Dacă o comunitate  de 200.000 de locuitori, având un PIB/cap de locuitor de 48.000 EUR, alocă 54 de milioane de EUR pentru operă, atunci Bucureștii cu o populație de 2.000.000 de locuitori, având un PIB/cap de locuitor de 13.300 EUR, ar trebui să poată aloca fără probleme o sumă similară. Populația e de 10 ori mai mare, în timp ce PIB-ul e doar de 3 ori mai mic. Fiscalitatea din Elveția este mai mică decât în România. O regulă de trei simplă indică o capacitate de finanțare a Operei de minim 100 milioane de EUR din partea Bucureștiului. Cu toate acestea, bugetul total al ONB și al Operetei la un loc este de aproape 6 de ori mai mic decât al Operei din Geneva. Dacă primarii micului Paris se mai întreabă de ce oare cel mai mare partid din România nu reușește să atragă intelectualii, iată un posibil răspuns….

Semperoper Dresden

  • 800 angajați, dar aici vorbim numai despre operă.
  • Subvenție publică: 46 mil. EUR (Covent Garden are cca 23 mil EUR)
  • Staatskapelle Dresden asigură orchestra, care are 154 instrumentiști cu contracte full-time, un caz rar în lume.
  • Teatru de repertoriu – 30 de producții în sezonul 2014/15 din care producții noi vor fi 4 (Arabella, Konigskinder, Pelleas et Mellisande, Nozze di Figaro) + o premieră mondială (Mise en abyme de Ronchetti)
  • Director musical: Christian Thielemann, Director general – nu are, Serge Dorny a fost demis, se pare că la Dresden trebuie să ai nervi de oțel pentru a rezista presiunii interne a teatrului și a orchestrei (care și-a negociat recent singură un contract cu o televiziune locală, peste capul managementului)

De Vlaamse Opera

  • Sezonul este de tip Stagione, dar producțiile merg în mai multe orașe.
  • Subvenție: 23.3 mil. EUR
  • Producții noi în sezonul 2014/15: 4 (Rosenkavalier, Otello de Rossini, Lady Macbeth, Bluebeard castle/Winterreise, Don Giovanni)
  • Manager: Aviel Cahn

Dar iată și problemele unor teatre de operă din Europa:

Palau de les Arts Reina Sofia, Valencia

  • 1470 de locuri
  • Manager: Helga Schmidt (fost director artistic la Covent Garden la 33 de ani, acum are 72). Când a fost numită la Valencia, a cerut buget pentru a face o orchestră bună. Acum vin regulat să dirijeze aici: Lorin Maazel, Zubin Mehta, Riccardo Chailly și Plácido Domingo.
  • Din cauza crizei economice și a reducerii bugetului, au renunțat la Ring-ul lui Wagner și la Rosenkavalier (drepturile de autor fiind prea mari). Vor face în schimb noi producții cu La traviata și La bohème.
  • Bugetul pentru sezonul 2014/15 a fost anunțat în 23 decembrie 2013, ceea ce a ridicat enorme probleme de planificare (ca să știi pe cine poți invita, trebuie să știi cu ce plătești).
  • Nici un fel de date financiare nu sunt dezvăluite în articol.

Opera Regală din Suedia (Kungliga Operan)

  • În Stockholm sunt de fapt două teatre de operă – Gustavian și Oscarian (unde se cântă cel mai mult).
  • Manager: Brigitta Svenden, Director Muzical: Lawrence Renes (Olanda) – după multe sezoane fără dirijor principal.
  • Guvernul este dispus să aloce 246 mil. EUR pentru un teatru nou, managementul nu vrea. Aparent este incredibil, dar motivul este că, odată investiți atâția bani într-o clădire superbă, ar trebui apoi un buget pe măsură pentru a fi folosită la nivelul investiției, prin aducerea de staruri internaționale, producții scumpe etc. Politica operei este moderată din acest punct de vedere, mizând pe talentele locale care au ajuns între timp vedete mondiale dar care revin să cânte și în Suedia: Nina Stemme, Iréne Theorin, Katarina Dalayman.

Opera Națională Sofia

  • Director General: Plamen Kartaloff – mare fan Wagner, care, după o vizită la Bayreuth în tinerețe, s-a jurat să promoveze muzica lui în Bulgaria. Acum are șansa să o facă.
  • Cele mai mari succese recente au fost o premieră: Ring-ul Wagnerian (2013) – cântată exclusiv de soliști bulgari (care sunt educați la fel ca ai noștri, după școala italiană de canto), succesul a fost uriaș, și Boris Godunov – spectacol outdoor, în fața catedralei Alexander Nevsky din Sofia. În 2015 este programată o producție nouă a operei Tristan und Isolde.
  • Politica lui Kartaloff este destul de radicală: s-a renunțat la Aida și Traviata, în favoarea unor opere mai puțin cântate prin Balcani: LakméPovestirile lui HoffmannWertherRobert le Diable, evident, toate sunt producții noi.
  • Kartaloff nu amintește nici un fel de date financiare, dar problema cea mai mare a Operei din Sofia este aceeași ca în România, aceea de a putea convinge clasa politică, indiferent de partidul care este la guvernare, de necesitatea finanțării acestei arte.

Cam așa stau lucrurile în lume. Ce frapează este consistența finanțării publice a operei.

Și totuși, chiar și așa, reduși la stadiul de a inova din nimic, așa cum românii de acum 30 de ani reparau mașinile Dacia cu patentul și sârma, se întâmplă și lucruri neașteptat de bune. Rigoletto, La traviata, Falstaff sau Œdipe la ONB, aducerea producțiilor franceze ale lui Andrei Șerban la Iași (au fost Indiile galante și Lucia di Lammermoor ), chiar și producțiile noi ale Traviatei și Boemei, departe de a fi doar decente (sunt chiar bune!), arată o capacitate managerială ieșită din comun a unor directori care sunt foarte repede judecați foarte aspru. Și cu ce bani? Cu mai nimic! Cu acrobații bugetare fără plasă de siguranță. Cu temeneli în fața clasei politice care nu-i fac pe acești directori decât să devină, în viață, un fel de Violetta Valéry, deși lumea crede cu totul altceva. Pentru că Opera este apolitică și toate partidele politice trebuie să înțeleagă acest lucru, să-și facă un titlu de glorie din finanțarea acestei arte complexe. Opera nu-și poate permite să combată pe scena politică, dar are capacitatea să seducă politicul pentru a obține bani. Directorii de operă ar trebui să-și facă un obiectiv din a-l face pe primul ministru să prefere să vină la o premieră într-un teatru de operă românesc în locul unei imagini foarte provinciale a prezenței la Concertul de Anul Nou de la Viena. Și e un obiectiv realizabil.

13 comments on “Șansa ONB: Reforma

  1. Mihaela Silvia Rosca
    Mai 19, 2016

    Nu putem sa generalizam in privinta calitatii spectacolelor si a randamentelor colectivelor artistice ale Operelor Nationale Romane.Depinde,intr-adevar de politica manageriala,e adevarat,dar la Opera Nationala Romana din Timisoara,salile sunt pline ,spectacolele avand succes.,In mod firesc,ovatiile publicului se datoreaza calitatii acestora si puterii de daruire a interpretilor,Noi iujbim publicul meloman timisorean,asa cum si el ne iubeste pe noi si ne incurajeaza de fiecare data sa fim mai buni si sa ne mentinem la cote inalte activitatea spectaculara.Nu ar trebui sa ma credeti,ci sa veniti in splendida sala de spectacol a Operei Nationale din Timisoara

    Apreciat de 1 persoană

  2. Elena
    Mai 20, 2016

    As fi curioasa doar un lucru : in ce teatru de opera se mai poate „delecta” spectatorul cu „si” „acum” „atentie” si alte „soapte” -de fapt mormaituri latrate si enervante ptr orice spectator avizat- ale unui tovaras de nadejde(dar surd) ce sufla din culise catre cor atat cat sa auda si ultimul om aflat pe randurile de sus ?

    Apreciază

  3. Petru Mirel Grajdeanu
    Mai 20, 2016

    Sa vorbeasca despre muzica( in public ) numai cei care au cantat macar o gama in public.

    Apreciază

    • Nadia Ramasawmy
      Mai 23, 2016

      Lasand la o parte faptul ca indemnul dumneavoastra e hilar prin lipsa de aplicare, m-as fi asteptat sa veniti si cu o solutie concreta. Propuneti vre-o masura reformatoare daca tot decideti ca aveti dreptul sa vorbiti si altii nu-l au?

      Inchipuiti-va ca cineva ar sustine ca cei ce sunt abilitati sa vorbeasca despre reforma in teatrul liric ar fi doar cei care ar fi manageri ai acestor institutii si cei care se ocupa de strangerea sau de alocarea fondurilor pentru dezvoltarea acestor teatre. N-ar suna ridicol?

      Apreciază

  4. Carmen Stoianov
    Mai 20, 2016

    Hai sa te contrazic, deja simt placere! Opera Iasi are, de la venirea preferatei tale-2011, un buget de peste 2,5 ori mai mare ca inainte, la un nr de spectacole redus la jumatate. Premiere erau la fel de multe, iar calitatea spectacolelor era superioara. Doar publicitatea era inferioara. Si problemele erau la fel de multe, dar se mai intrezarea o umbra de democratie, iar conducatorii de alta data erau mari muzicieni. Nu auzeai un tenor de Barbieru’ in Aida sau Paiate! Dar probabil intru in detalii care te depasesc. Te rog mult, mai scrie, nu am placere mai mare decat sa vad pana unde se poate merge!

    Apreciază

    • despredemnitate
      Mai 20, 2016

      13 Septembrie 2006 – Le noze di Figaro – 9 bilete vândute
      16 Mai 2001 – Don Giovanni – 17 bilete vândute
      și tot așa.

      http://adevarul.ro/locale/iasi/marea-schisma-opera-iasi-de-al-doilea-sindicat-institutiei-ridica-slavi-beatrice-rancea-1_51cd58c0c7b855ff56d682ba/index.html

      Apreciază

      • Carmen Stoianov
        Mai 21, 2016

        Intreab-o pe dna cate invitatii are date la fiecare spectacol si apoi uita-te la inregistrarile galelor de la Iasi, sa vezi cate locuri goale sunt. Imediat dupa aterizarea la Iasi a dnei, s-a jucat acel Le nozZe di Figaro, identic din toate pdv, singura exceptie fiind prezenta dnei in sala. Sala era arhiplina. Nimeni nu urmarea scena. Probabil, cu Florin Piersic ca si director, succesul ar fi fost ravasitor ! Aaa, nu uita sa citesti ambele declaratii sindicale, nu uita ca sindicatul se ocupa cu interesele angajatilor si nu cu protejarea managerului si nu uita ca liderul de sindicat are si functie de conducere, numit de dna. Cand te uiti in oglinda, adu-ti aminte ca esti cel ce crede ca Iasul a dat doar 2 nume : Viorica si Doina ! Liderul de sindicat e de acord?
        Astept o alta statistica interpretata de un mare cunoscator !!!

        Apreciază

  5. Carmen Stoianov
    Mai 21, 2016

    Mai vreau sa-mi faci o favoare. Nu-ti mai da like singur ! Fii obiectiv si il ai pe al meu. Sa cresti mare !

    Apreciază

  6. despredemnitate
    Mai 21, 2016

    Stimată doamnă, sunteți muzicolog, decan al Conservatorului, etc. Mă așteptam la un alt tip de argumentație din partea dvs.
    Sigur, și politețea era recomandabilă, dar nu voi face caz de asta.

    Evident că ONRI era praf înainte de venirea dnei Rancea la Iași. Sunt mai multe mărturii, am argumentat cu un scrisă. Că e de la un sindicat sau nu, 17 bilete rămân 17 bilete.

    Apreciază

  7. Carmen Stoianov
    Mai 25, 2016

    Banul este unul din motivele care pot face un om sa nu rationeze. Rational vorbind, banuiesc ca nu e vorba de atractie sexuala!!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Cele mai bine evaluate

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3,540 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Facebook

%d blogeri au apreciat asta: