Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

„Văduva veselă” de Andrei Șerban în Opera Magazine (UK)


A apărut numărul pe luna Decembrie al revistei Opera (ediția digitală, cea tipărită va fi disponibilă peste câteva zile), în care este publicată și cronica spectacolului de la ONB/ONRI cu Văduva veselă, în regia lui Andrei Șerban. Traducerea în limba română, mai jos.

img_1441

România 

București

Ninge peste Njegus în timp ce acesta monologhează amar despre slăbiciunile societății românești la finalul Văduvei Vesele, montată la Opera Națională București (1 septembrie). Un final ce poate părea neobișnuit pentru cea mai cunoscută operetă a lui Lehár, dar nu și dacă știm că regia îi aparține lui Andrei Șerban, revenit pe această scenă la 21 de ani după controversatul, dar extrem de inventivul Œdipe, care suprapunea istoria modernă a României peste libretul lui Edmond Fleg.  Șerban a încercat să provoace același „șoc cultural” cu Văduva Veselă, înlocuind dialogurile cu citate luate din lucrările a doi scriitori români. Deși textele în sine sunt valide, denunțând corupția, naționalismul și goana televiziunilor după rating, această adaptare a lungit opereta la 4 ore de vorbărie pe teme sociale și politice, cu efect negativ atât asupra ritmului dramatic cât și asupra muzicii.

Spectacolul a fost o coproducție a Operelor din București și Iași, deși orchestra, corul, dansatorii, dar și o parte importantă dintre soliști proveneau de la Opera Iași.

Acțiunea a fost translatată într-o enclavă contemporană românească, în spațiul ambasadei de la Paris. Decorurile, realizate de Anka Lupeș, au fost simple: trei piese dreptunghiulare plasate pe o scenă turnantă. Cele trei piese erau succesiv mutate pentru a reprezenta ambasada Moldrosoviei (înlocuind mai cunoscutul Pontevedro), reședința pariziană a Hannei Glawari și clubul de noapte Maxim’s. Lipsit de coerență și târându-și acțiunea prin libret, spectacolul a fost plictisitor, interpretarea grosieră, coregrafia vulgară.

Nu este mare lucru de comentat cu privire la partea muzicală, deoarece toate vocile au fost amplificate, producând distorsionarea timbrului vocal al soliștilor și diminuarea  sunetului orchestrei. Vlad Conta a dirijat plicticos, dar corect. Ana Maria Donose a interpretat cu succes rolul principal, mai ales pentru că amplificarea a fost tăiată în timpul ariei Vilja Lied, ceea ce a făcut să putem admira o serie realmente impresionantă de sunete filati. Tiberius Simu a fost un Danilo rigid, cu tonuri lirice bogate, dar nereușind să creeze un personaj. Valencienne (Marta Sandu) și Camille (Andrei Fermeșanu) au suferit din cauza amplificării de proastă calitate. Același lucru este valabil și pentru restul cântăreților, dintre care nu s-a remarcat nici unul, cu excepția lui Valentin Vasiliu – un Zeta brutal și în mod evident ne-amuzant, și a lui Claudiu Bleonț, actor bine cunoscut de la Teatrul Național – interpretul unui Njegus complex.

Cutremurul anunțat de Șerban nu s-a produs. Dacă această formă de a face teatru era șocantă acum două decenii, asta se întâmpla pentru că România postcomunistă era încă izolată de restul Europei. De atunci s-au schimbat multe. Producția care a rezultat acum este învechită și obosită, în ciuda intențiilor ambițioase ale regizorului.

Alexandru Pătrașcu

Descrisă de către Daily Telegraph drept „biblia industriei”, revista britanică Opera a fost și este în continuare cel mai important comentator al scenei lirice mondiale din ultimii 65 de ani. Publicația a fost fondată în 1950 de către Lordul Harewood și de atunci acoperă fără rival evenimentele din lumea operei, printr-un amestec de cronici (spectacole, înregistrări, cărți) și analize, plus publicarea calendarelor teatrelor de operă din toată lumea, dar și prin faimoasa rubrică We hear that („Am auzit că”n.n.). Editori șefi de durată lungă – Harold Rosenthal, Rodney Milnes și (din anul 2000) John Allison – au asigurat continuitatea revistei, iar consiliul editorial include cei mai remarcabili critici de operă din presa britanică. Cu sediul la Londra, publicația dispune de o inegalabilă rețea internațională de corespondenți, acoperind spectacole din întreaga lume.

4 comments on “„Văduva veselă” de Andrei Șerban în Opera Magazine (UK)

  1. Groucho
    Noiembrie 8, 2016

    Aaa, vrea cineva 1600 de bilete la reprezentatiile din decembrie?

    Apreciază

  2. Pingback: 700 de cuvinte despre decorarea lui Kasper Holten | Despre Opera

  3. Petru Claudiu Borsan
    Decembrie 3, 2016

    Am fost joi, 1 decembrie, să văd „Văduva veselă”.
    Acest superb spectacol de operetă a fost transformat de regizorul Șerban intr-un kitsch.
    Îi spun acestui „mare” regizor că teatrul (unde el a activat până acum) nu este operă. Nu au nici cea mai mică legătură!
    Am vazut tenori cântand in slip și soprane cântând în costum de baie!!!!!!!
    A fost cel mai prost spectacol de operă pe care l-am văzut de 15 ani de când merg la operă!
    Nea Șerbane, opera este artă, cultură !
    Nu poți să iți bați joc de „Văduva veselă”, de Lehar și nici de noi, cei care gustăm opera.
    Dacă ești așa mare regizor cum spui, pune în scenă (așa cum ai făcut-o în România) acest spectacol la MET, Covent Garden sau oriunde în altă țară !! Sau, poate, nu iți va permite nimeni în afara țării să iți bați joc de cultură ?????
    Dacă vrei să transmiți nu stiu ce mesaj, compune dumneata o operă și fă ce vrei cu ea! Dar nu distruge capodopere ale operei cu astfel de puneri în scenă.
    Voi cere conducerii Operei Române să îmi restituie banii pe bilete.

    Apreciază

    • despredemnitate
      Decembrie 3, 2016

      Nu atât faptul că se cânta dizgrațios în costum de baie e cea mai mare problemă, ci lipsa de motivație a brutalităților de pe scenă.
      Ironia care vrea să denunțe ceva e cu atât mai veninoasă cu cât e mai rafinată. De glume de șantier e plin facebook-ul, fără efect. La fel e și în cazul Văduvei.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Information

This entry was posted on Noiembrie 8, 2016 by in Cronica, Presă, Spectacole and tagged , , , , , , .

Cele mai bine evaluate

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3,542 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Facebook

%d blogeri au apreciat asta: