Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

FAZ: Cortina se ridică, orchestra nu cântă


Opera Națională din București: Cortina se ridică, orchestra nu cântă

Prea mulți străini la balet, pe deasupra mai sunt și mult prea bine plătiți: acestea sunt acuzațiile în România. Naționalismul exagerat și invidia veninoasă distrug reputația Operei Naționale din București

27.04.2016, Karl- Peter Schwartz, Bucuresti

Balerinii Julio Bocca și Alina Cojocaru în „Lacul lebedelor” de Ceaikovski (Foto credit: AP)

Balerinii Julio Bocca și Alina Cojocaru în „Lacul lebedelor” de Ceaikovski (Foto credit: AP)

Este coșmarul cântăreților și al dansatorilor: cortina se ridică, ei sunt pe scenă, în fața unei săli pline, în lumina reflectoarelor, și … nimic. Dirijorul răsfoiește plictisit partitura, muzicienii doar își ating instrumentele.

Ce s-a întâmplat joia trecută la Opera Națională din București ne trimite cu gândul la satira lui Frederico Fellini, Prova d’orchestra (1978). Muzicienii refuză să cânte Concertul nr. 2 de Șostakovici, care acompaniază celebra coregrafie a lui Alexei Ratmansky pentru DSCH. Dirijorul Tiberiu Soare explică publicului uluit motivul acestui boicot: Balerinii de pe scenă nu reprezintă Baletul Operei Naționale din București. Alte clarificări suplimentare nu sunt oferite de către Soare.Deja se știa care este motivul conflictului care paralizeaza de trei săptămâni activitatea Operei: sunt prea mulți străini în corpul de balet, care în plus au și câștigat mult prea mulți bani, se plâng Soare și alți membri ai Operei.

Luni, departamentul de resurse umane din cadrul Operei a impus interzicerea accesului în cadrul instituției a nouă artiști. Exact în capul listei negre se află balerina de renume internațional, Alina Cojocaru, logodnicul ei, balerinul și coregraful danez Johan Kobborg, precum și fostul director interimar, George Călin. Din program au fost scoase o gală internațională, producția care ar fi trebuit sa aibă loc joi seara, dar și alte balete în coregrafia lui Johan Kobborg.

Kobborg este retrogradat la nivelul de simplu membru al corpului de balet

Până acum câțiva ani, Opera Națională din București era doar unul dintre neobservatele teatre postcomuniste de unde teatrele de operă importante recrutau, ocazional, noi cântăreți și balerini. Practic, Opera Națională din București funcționa încă după vechile cutume socialiste în momentul în care Kobborg a părăsit Royal Ballet din Londra și a preluat conducerea artistică a baletului Operei din București, în Decembrie 2013.

În ciuda letargiei atotstăpânitoare a locului și a multelor obstacole birocratice, Kobborg a reușit să aducă la București spectacole de prima mană. A angajat balerini ambițioși din România și din afara ei și în scurt timp a făcut din Opera Națională din București una dintre cele mai bune destinații pentru amatorii debalet de pretutindeni.

Alina Cojocaru, prim balerină a English National Ballet și cunoscută publicului german în calitate de invitată extrem de prețuită a Operei din Hamburg, începe să danseze în mod regulat în țara ei. De Johan Kobborg o leagă un parteneriat artistic de 15 ani, critica îi compară cu nimeni alții decât Margot Fonteyn și Rudolf Nureyev.

Dificultățile au apărut în momentul în care RăzvanDincă, suspectat de fapte de corupție, a fost suspendat din funcția de director al Operei Naționale din București. Pe 4 Aprilie, ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, l-a numit pe Tiberiu Soare director interimar.

„Una dintre cele mai grele decizii pe care le- am luat vreodată”

Alina Cojocaru și alți 30 de balerini (români și străini) s-au adunat în fața Operei chiar în ziua demisiei lui Kobborg, unde au fost întâmpinați de către alți membri ai ansamblului cu huiduieli. Martorii au declarat ca s-a strigat „Afară cu străinii!”. Membrii vechi ai ansamblului s-au plâns că balerinii străini nu vorbesc românește (limba oficială), mai mult, că nici Cojocaru, care a fost educată la Kiev și la Londra, nu vorbeste română fără accent.

Contestatarii lui Kobborg îi reproșează că ar fi folosit scena Operei pentru construirea propriei reputații și că s-ar fi îmbogățit pe spinarea altor membri ai ansamblului. Unul dintre acești contestatari consideră inacceptabil ca un simplu balerin al corpului de balet să câștige 450 €, iar Kobborg să aibă un salariu de 7.300 €. Ceva este totuși, omis: în alte teatre de operă, pentru exact aceeași funcție, Kobborg ar fi a avut un salariu semnificativ mai mare.

„Este una dintre cele mai grele decizii pe care le-am luat vreodată”, așa își motivează Kobborg demisia, „dar, dată fiind actuala poziție a managementului Operei Naționale din București, nu am de ales”. Cojocaru, care urma să danseze în noua producție „Manon”, și-a anulat participarea. Alți balerini anunță că nu vor mai dansa pentru Opera Națională.

Nu este primul conflict de acest gen

Dată fiind amploarea pe care scandalul a luat-o, ministrul culturii îl revocă pe dirijorul Soare din funcția de director și îl numește pe pianistul și dirijorul Vlad Conta ca director interimar. Soare rămâne însă în managementul Operei iar conflictul se aprinde prin refuzul lui Kobborg de a colabora cu el. E rândul lui Conta să fie demis. Între timp conflictul de pe scena se transformă într-unul politic, pe tema improvizațiilor și deciziilor proaste luate de către ministrul culturii, care pe parcursul a trei săptămâni a schimbat patru directori interimari. Vasile Dâncu, viceprim- ministru, a încercat miercuri să medieze conflictul dintre cele două părți implicate, fără nici un rezultat. Un lucru este sigur: daunele provocate Operei Naționale din București de invidia și naționalismul încăpățânat al membrilor ei nu vor putea fi reparate prea curând.

Nu este primul conflict de acest gen din lumea muzicală. Ce s-a întâmplat la București amintește de conflictele brutale de la Filarmonica Cehă, atunci când germanul Gerd Albrecht a preluat funcția de dirijor principal, în 1993, fiind primul străin în acea poziție. Albrecht (1935-2014) a fost angajat datorită reputației de campion al repertoriului ceh în Vest. Intrigi de natură naționalistă, alimentate de consilierii lui Václav Havel, au dus la separarea lui Gerd Albrecht de orchestra pe care a iubit-o atât de mult. Abia peste 8 ani, printr-un turneu comun, s-a ajuns la reconcilierea dirijorului german cu orchestra Filarmonicii cehe.

Articolul original: Der Vorhang geht auf, und das Orchester spielt nicht

Cele mai bine evaluate

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3,540 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Facebook

%d blogeri au apreciat asta: