Despre Opera

Impresii dintr-o altă lume

Opera Iași și scandalul ONB în revista „Opera” (UK)


A apărut numărul pe luna Iunie al revistei britanice Opera. După Opera Națională Cluj, în Mai este rândul Operei Naționale Române Iași să apară în paginile acestei publicații, cu o cronică pe care am scris-o la reluarea excelentei producții a lui Andrei Șerban pentru Lucia di Lammermoor. La secțiunea Newsdesk, scandalul ONB nu este ignorat, comentariul britanicilor citând chiar dintr-un articol publicat pe acest blog, imediat după tristele întâmplări din data de 12 Aprilie.

IMG_1117

Opera – Iunie 2016

România

Iași

Povestea de dragoste dintre Andrei Șerban și Lucia di Lammermoor a început acum mai bine de 25 de ani, cu producția pentru Lyric Opera of Chicago, reluată mai târziu la Los Angeles Opera. Când Opéra Bastille i-a cerut regizorului român să creeze o nouă producție, am asistat la nașterea unui concept: și dacă Lucia este, în realitate, singura persoană normală într-o lume de bărbați obsedați de război? Acest concept a fost prezentat acum la Opera Națională Română Iași, în capitala provinciei istorice Moldova (spectacol văzut pe 9 ianuarie). Decorurile, realizate de Octavian Neculai, sunt o versiune simplificată și redusă ca dimensiune a decorurilor lui Bill Dudley pentru producția de la Paris: un spital-închisoare-baracă militară întunecată și claustrofobă. Șerban a mutat acțiunea în secolul XX, în ajunul unuia dintre cele două Războaie Mondiale, făcând din Lucia o versiune feminină a lui Wozzeck, condusă la nebunie de presiunea pe care o exercită asupra ei mediul social. Nunta cu Arturo este un viol, aproape justificând uciderea lui, nebunia ‑ o evadare, iar moartea ‑ singura concluzie posibilă.

Din nefericire, Lăcrămioara Hrubaru-Roată a fost o alegere greșită pentru rolul titular, vocea ei de subretă împinsă la extrem și efortul fizic cerut de montare ținând-o sub presiune maximă. Bucuria serii a fost Florin Guzgă în Edgardo, un tenor liric cu acute naturale și prezență scenică atașantă, amintind pe undeva de Pavarotti în tinerețe. Jean Kristof Bouton a cântat cu precizie și siguranță rolul lui Enrico, iar Andrei Fermeșanu a făcut un Arturo neașteptat de luminos vocal.

Traian Ichim a dirijat cu flexibilitate și forță. Andrei Șerban va reveni în toamnă la Iași, cu Văduva Veselă.

OPERA, Iunie 2016, p. 747

IMG_1119

Newsdesk: Ușa rotativă de la București

Opera Națională București și Baletul acestei companii au fost aruncate într-o stare de confuzie totală de o serie de concedieri, numiri, demisii și reveniri asupra acestor decizii, toate produse de ingerințe politice. Problemele au început în primele zile ale lui Aprilie, când Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a înlocuit peste noapte pe Directorul General interimar, George Călin, cu dirijorul Tiberiu Soare, care, la rândul lui, s-a grăbit să îl elimine pe șeful companiei de balet, Johan Kobborg, cel mai cunoscut artist din teatru la nivel internațional. În mai puțin de o săptămână, Soare a fost mutat pe poziția de director adjunct, iar în postul de Director General a fost adus dirijorul Vlad Conta. Dar în curând Soare a ieșit din imagine și Kobborg și Călin au fost reinstalați în funcții, dar Călin a fost din nou demis a doua zi. Conform unor informații, există șanse ca Andrei Șerban, alungat din aceeași instituție la începutul anilor ’90, să revină aici.

Situația s-a înrăutăți când sentimentele xenofobe scoase la iveală de plecarea lui Kobborg au adus o pată rușinoasă asupra Operei și a vieții muzicale din România în general. Conform comentariilor făcute de criticul Alexandru Pătrașcu, prima mișcare a Ministrului Culturii a fost „de ajuns pentru a face puroiul șovinismului din lumea muzicală românească să sară până în tavan”. De asemenea, Pătrașcu a criticat tonul naționalist al comentariilor făcute de Angela Gheorghiu.

OPERA, Iunie 2016, p. 696

IMG_1118

Descrisă de către Daily Telegraph drept „biblia industriei”, revista britanică Opera a fost și este în continuare cel mai important comentator al scenei lirice mondiale din ultimii 65 de ani. Publicația a fost fondată în 1950 de către Lordul Harewood și de atunci acoperă fără rival evenimentele din lumea operei, printr-un amestec de cronici (spectacole, înregistrări, cărți) și analize, plus publicarea calendarelor teatrelor de operă din toată lumea, dar și prin faimoasa rubrică We hear that („Am auzit că”n.n.). Editori șefi de durată lungă – Harold Rosenthal, Rodney Milnes și (din anul 2000) John Allison – au asigurat continuitatea revistei, iar consiliul editorial include cei mai remarcabili critici de operă din presa britanică. Cu sediul la Londra, publicația dispune de o inegalabilă rețea internațională de corespondenți, acoperind spectacole din întreaga lume.

Mențiuni legale: Reproducerea textelor de pe acest site se poate realiza liber, în limita a 300 de cuvinte, sub condiția specificării sursei, cu postarea unui link către blogul Despre Opera pentru continuarea lecturii. Pentru reproducerea integrală a unui articol vă rog să mă contactați pentru obținerea permisiunii.

Galerie foto: Lucia di Lammermoor (© Dușa Ozolin/ONRI):

12 comments on “Opera Iași și scandalul ONB în revista „Opera” (UK)

  1. Mladen Spasinovici
    Mai 6, 2016

    Încă o enormitate a rău voitorului inginer îmbrăcat ilegal in haine de critic muzical pentru care trebuie făcut sa-si înghită vorbele!
    Citez ” Dați-mi un singur nume de star de operă înscris intr-un sindicat si îmi retrag cuvintele” !
    Aduc la cunoștința tuturor neștiutorilor următoarele: pentru a putea canta, dansa, regiza, etc. in SUA in teatrele de Opera, Balet, Concerte si arte vizuale, contractele artiștilor cântăreți si nu numai, sunt făcute pe formulare standard, cu antetul si aprobarea prealabila a sindicatului AGMA, ai căror membri sunt obligați sa devină, pentru a putea munci si fi plătiți in acord cu contractul respectiv. Din primul cec plătit artistului, se retrag sumele pentru cotizații 100$/an si taxa de inițiere care ajunge la 750$. Membri AGMA sunt TOȚI artiștii Americani si de peste tot, din lume, care vor sa lucreze in SUA, in marile companii de Operă, Balet si Organizații de Concert, incluzând pe Jonas Kaufmann, Angela Gheorghiu, Bryn Terfel si toti ceilalți mari artiști, din toate artele prezentate pe scenă si ecrane in SUA!

    Apreciază

    • Mladen Spasinovici
      Mai 6, 2016
    • despredemnitate
      Mai 6, 2016

      „American Guild of” este o asociație profesională, așa cum e la noi Uniunea Scriitorilor, sau Uniunea Muzicologilor. Nu-i chiar un sindicat.
      În schimb, la ONB există un „sindicat unit al operei și opereta” care are ca revendicare principală despărțirea operei de operetă. Am crezut că e o glumă, dar nu e :))))

      Apreciază

    • Groucho
      Mai 6, 2016

      In calitate de „artisti” cu diploma aveti pretentia unei superioritati fata de inginerul travestit, in timp ce comportamentul si limbajul va tradeaza drept niste hahalere isterice.

      Apreciază

      • despredemnitate
        Mai 6, 2016

        Nici măcar nu merită răspuns la așa ceva, mai ales că am pus la punct chestiunea asta de multă vreme într-un articol:

        https://despreopera.wordpress.com/2015/03/30/criticul-de-opera/

        Mai degrabă e înjositor disprețul afișat față de ingineri, care nu e nici măcar o ironie, ci agresivitate pură. Să nu uităm că directorul lui Wiener Staastoper timp de două decenii, dl. Ioan Holender, a fost student la Politehnică și nu știu să fi absolvit vreun Conservator românesc.
        În plus, chestiunea de față nici măcar nu e despre partituri muzicale, ci despre management, unde celistul ONB Mladen Spasinovici, chiar nu are nici cea mai vagă competență.
        Dar asta e, lumea pe care o vor acești domni e cea descrisă în pamfletul de la link-ul pus mai sus.

        Apreciază

    • inginer
      Mai 7, 2016

      Diferenta intre un inginer si un instrumentist este ca primul poate intelege si uneori practica muzica(v. Orchestra Inginerilor care functioneaza din 1936), pe cand cel de-al doilea nu intelege nimic din munca primului, munca de care beneficiaza in fiecare clipa a existentei sale.
      Iar eu nu inteleg agresivitatea unui violoncelist( ce minunat instrument !) fie el membru al orchestrei ONB ( cea mai putin performanta orchestra de profesionisti din Bucuresti si cea mai lipsita de respect pentru sine si spectatori vazand graba cu care se reped sa iasa din fosa in timp ce dirijorul lor, aflat pe scena, ar vrea sa le multumeasca dar nu mai are cui) fata de un inginer „intrus”.
      Inginerul pe care il infierati stie sa foloseaca corect „limba nationala”, stie sa compuna o fraza, un paragraf, un text, emite o idee, o argumenteaza, o ilusteaza; are o gandire logica formata de multi ani de studiu al matematicilor. Si pe deasupra se pricepe si la muzica si opera ceea ce „Academia” nu accepta. Daca articolele acestui inginer sunt publicate in ziare importante si reviste de specialitate, va fi ceva „de capul”dumnealui, sau…este „vai de capul” criticilor cu studii muzicale.
      Dar cred ca problema dumneavoastra nu este implicarea frauduloasa a acestui om in treburile breslei ci faptul ca scrie ceea ce nu ati vrea sa se stie.

      Apreciază

  2. Carmen Stoianov
    Mai 8, 2016

    Data fiind calitatea scolii romanesti din ultimii 50 de ani, nu cred ca are sens compararea unui inginer cu un muzician. Exceptandu-i pe cei talentati si muncitori, sacosa adusa de la tara, adeziunea la PCR, racolarea de catre Secu, atunci, fiul lui tata, adeziunea la partidele democratice, acum, au facut ca promovabilitatea sa fie exemplara in scolile romanesti. Iar ce s-a intamplat dupa Revolutie, pentru ca domnii profesori de scoli superioare sa aiba salarii si de 300000000 lunar, este un adevarat dezastru!
    Revenind la inginerii care isi dau cu parerea despre arta, pentru ca mai cunosc unul-dl Cosma, probabil ca insuccesul in inginerie i-a impins, din nevoie, sa faca altceva. Doar nu erau sa se duca la sapat, vorba aia- intelectuali rasati! Si printr-o relatie, usor, usor au ajuns mari critici. Am uitat de celebra dna Florea!
    Din auzite, cica unii dintre ei sunt invitati de institutii, platiti, cazati, imbuibati si pusi sa scrie asa cum vrea conducerea respectiva. Doar din auzite!

    Apreciază

  3. Carmen Stoianov
    Mai 8, 2016

    Cat despre Lucia de la Iasi, dle inginer, daca ati fi fost un iubitor de opera adevarat, ati fi fost scarbit de dispretul cu care Andrei Serban trateaza celebra lucrare, ati fi fost oripilat de nestiinta acestuia fata de vocea cantata, fata de faptul ca Lucia reprezinta un apogeu al belcanto-ului italian, in care prevaleaza vocea. Montarea de la Iasi sta in picioare doar in varianta teatrala. Dar dl Serban beneficia doar de fondurile Operei iesene, intrucat dna Rancea nu a reusit sa-l evacueze pe dl Hadji-Culea, pentru a beneficia si de bugetul teatrului.
    De altfel, intr-o carte scrisa de dl Serban, pentru ca scrie si carti pe deasupra, o impresie asupra Edithei Gruberova si una asupra lui Pavarotti, zis si
    ‘ Tatal nostru”, edifica cert asupra respectului si intelegerii dlui Serban fata de cantaretul de opera.
    Acum, despre Opera ieseana ajunsa in paginile celebrei publicatii…probabil ca dna Rancea, o alta fina cunoscatoare a fenomenului operistic, nu si-a imaginat-o!

    Apreciază

  4. Pingback: Șansa ONB: Reforma | Despre Opera

  5. Pingback: Craiova în revista Opera Magazine (UK) – „Simon Boccanegra” | Despre Opera

  6. Pingback: Stagiunea lirică: Opera din România | Despre Opera

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Cele mai bine evaluate

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3,540 de urmăritori

Follow Despre Opera on WordPress.com

Despre Opera pe Facebook

%d blogeri au apreciat asta: